Povestea cuceririi Daciei cea plina de Farmec de catre imparatul Traian

0
1455

Motivarea acţiunii de a devia de la subiectul propus ar putea fi:

1. Un bărbat adevărat nu vorbeşte despre cuceririle sale;
2. Sunt aşa de urât, gras şi incult încât nici măcar un Bugatti Veyron nu m-ar putea ajută să cuceresc respectiv vânez vreo femeie. Decât poate o rusoaica dornică de cetăţenie;
3. Sunt rrom tradiţionalist şi repartizarea perechii mi-a fost făcută încă din momentul în care “copil fiind în cărucior mercedes păduri cutreieram”.

Pe bune – am fost dat afară din nenumărate echipe de la acasaTV – pe motiv că nu pot scrie “soap opera”. Şi ce e cucerirea altceva decât o telenovelă…

Povestea care urmeaza o aveti in varianta audio aici:

Povestea cuceririi Daciei cea plina de Farmec de catre imparatul Traian

O să va relatez o întîmplare trăită într-o altă viaţă, pe vremea romanilor, o vreme în care cea mai grea pedeapsă pentru trădători sau cei care aduceau veşti proaste nu era moartea… Era bărbieritul uscat.
Anul 101, atunci când nea Traian (alt traian) s-a hotărât să cucerească Dacia.

Povestitor
Dacia, o ţară despre care se dusese vestea cum că ar fi un tărâm de vis, în care femeile sunt frumoase, pământurile roditoare, iar bărbaţii arătau la 60 de ani ca la 20. Voinici şi viguroşi, frumoşi, arătoşi şi devreme acasă de la vânătoare.
Auzind toate aceste povestiri despre Dacia, manipulat fiind şi de aparatul de propagandă expansionistă romană, Traian, ca un bun împărat, a vrut să verifice personal aceste lucruri (şi chiar din 3 surse – deontologic)
Şi-a înarmat cei mai buni soldaţi, şi-a consultat horoscopul, s-a bărbierit, şi-a băut cafeaua şi dus a fost către Dacia.
De la Roma şi până la graniţele Daciei, numeroasa armată imperială a făcut cam 2 zile. Drumul a fost uşor, imperiul clădit în atâţia ani de războaie oferindu-i cale liberă, drumuri occidentale, resurse de cea mai bună calitate din recoltele bogate, susţinute de irigaţii moderne asigurate de imperiu prin apeducte.

La hotarul cu Dacia împăratul şi-a aşezat tabăra şi a convocat consiliul de asalt. Resurse pentru un război de cucerire avea, soldaţi înarmaţi avea, nu avea însă informaţii. Aşa că primul pas a fost să trimită spioni în Dacia.
Şi a trecut o săptămâna, au trecut 2 dar spionii nu se întorceau… Abia către sfârşitul celei de-a treia săptămâni s-au auzit tropotele cailor… Veneau informaţiile…

IMPARATUL TRAIAN:  – Au venit spionii?
PRETORIANUL: – Mărite împărat… A venit doar unul. Robertus Turcescus agent sub acoperire în legiunea Beunus Teveus.
IMPARATUL TRAIAN:  – Măi măi măi… Dar ce-a întârziat atâta?
PRETORIANUL: – Auguste Traian, au dacii de toate, au vii, au păşuni, au femei frumoase, au de toate… Prealuminate… Dar au nişte drumuri…
IMPARATUL TRAIAN:  – Să intre…
SPIONUL: – Să trăieşti bine prea înaltule Traian… Nu am veşti prea bune. Am ajuns în primul sat, m-am amestecat cu ei… Dar m-au recunoscut…
IMPARATUL TRAIAN:  – Cum aşa, ai fost instruit la cele mai înalte şcoli de spionaj, chiar şi la Agenţia Inteligentă din Centru…
SPIONUL – Prea luminate. M-au recunoscut după pielea feței. Feţele dacilor sunt fine, întinse, tinere, moi. Ale noastre sunt ca talpa… Se dau pe faţă cu ceva… Cu o cremă… Au un Farmec
IMPARATUL TRAIAN:  – Cum? Barbarii au farmec? Noi romanii avem farmec!
SPIONUL – Nu preamărite… Ăştia chiar îl au pe bune… Şi tot de la Farmec folosesc o spumă cu care se bărbieresc, Gerovital h3 Men,  pentru ei bărbieritul este o plăcere…
IMPARATUL TRAIAN:  – O plăcere? Nu este nici o plăcere în bărbierit…
SPIONUL – Ba da ba daaaa… Cu spuma asta… Şi după bărbiereală se mai dau cu ceva… Cu o cremă care le alina usturimea de după… tot de la Gerovital h3 men…
IMPARATUL TRAIAN:  – Nu cred aşa ceva… Eşti agent dublu… Te-au racolat dacii… Pretoriaaannn…
PRETORIANUL: – Ordonaţi…
IMPARATUL TRAIAN:  – Rade-l!
SPIONUL – Nuuuu mărite împărat… Nu… Măcar lasă-i să mă dea cu spumă ….. Am adus un tub, şi-o crema de după ras, şi-un antirid…
IMPARATUL TRAIAN:  – Astea rămân aici… Pretorian… Rade-l uscat!

Povestitor:
În timp ce garda pretoriană îl bărbiereşte uscat pe aducătorul veştilor rele, aşezat în faţă oglinzii împăratul Traian încearcă sulemenurile aduse de spion din Dacia.

Temător, îşi întinde spuma de ras pe faţă. Scoate sabia bine ascuţită şi începe să să bărbierească….
– Mmmm ce plăcere… gândi împaratul Traian
Pentru prima dată în viaţă împăratul se simţea bine bărbierindu-se. Se clăti cu apă rece după care luă pe deget un pic de smac de după bărbierit…

IMPARATUL TRAIAN:  – mmmmm…. Oh zei…

PRETORIANUL: – prea mărite… Mai vine un spion
IMPARATUL TRAIAN:  – să intre…
SPIONUL – Doamne… Iartă-mă… Am mers cale de 3 zile… În 3 zile dacă am făcut 3 km… Au dacii ăştia nişte drumuri…
IMPARATUL TRAIAN:  – Continuă…
SPIONUL – M-am oprit într-un sat. Obosit, nemâncat, nespălat. Am tras la un han… M-am odihnit,  am mâncat, m-am spălat şi m-am amestecat printre ei. După nici 2 minute am auzit: un roman puturoooos….
IMPARATUL TRAIAN:  – Dar te-ai spălat…
SPIONUL: – M-am spălat preamărite… Dar dacii miros frumos… Nu ca-n carul de transport în comun 41 dintre via Appia şi Via Cerna. Se dau cu ceva sub mâna… Cu un tub …
IMPARATUL TRAIAN:  – De la farmec? Gerovital h3 men?
SPIONUL – Da preamărite… Dar de unde stiii?
IMPARATUL TRAIAN:  – Eu sunt împăratul tuturor…eu ştiu tot. O să vorbesc chiar şi cu Cornelius Vadimus Tudorus să scrie un articol despre asta în revista “Roma Mare”.
IMPARATUL TRAIAN:  – Pretoriannn…
PRETORIANUL: – Ordonaţi
IMPARATUL TRAIAN:  – Ia-l şi rade-l
SPIONUL – Nuuuuuu …. Nuuuu
IMPARATUL TRAIAN:   Dacia… Trebuie să o am… Măcar pentru Farmec…
IMPARATUL TRAIAN:  – Pretorian…
PRETORIANUL: – Ordonaţi
IMPARATUL TRAIAN:  – Rade-l pe ăla cu un pic de spumă de-asta de la Farmec că nu îi mai suport urletele. Al treilea spion Victorius Pontus a ajuns?
PRETORIANUL: – Nu, dar am primit vorba că nu mai vine. A rămas în Dacia cu nişte Daciane că să facă poporul român.

Odată Dacia cucerită, cu produse Farmec pentru bărbaţi pe alese s-a renunţat la pedeapsa bărbieritului. De atunci Românii au folosit pentru trădători şi solii veniţi cu veşti proaste leii. La cursul zilei.

Acest articol participa in competitia super blog 2014.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here